În această ediție îl am ca invitat pe Liviu Lică, Head of Product la Flip și mentor în comunitatea locală de Product Management.
Bülent: Liviu, mă bucur că ai acceptat invitația de a povesti despre cum dezvoltați voi produse la Flip! Ai putea să ne spui, în câteva cuvinte, ce fel de business e Flip și ce aplicații dezvoltați pentru a-l susține?
Liviu: Salut, Bülent! Flip este un marketplace pentru dispozitive electronice, care încurajează economia circulară prin recondiționarea de smartphone-uri și repunerea lor în circulație. Flip este un startup românesc cu peste 180 de angajați, care a fost fondat în 2019 și care a ridicat 8 mil. euro în investiții, în principal de la eMAG Ventures.
Produsul de bază al Flip este dispozitivul pe care poți să-l vinzi sau să-l cumperi de pe site-ul nostru. Ca să susțină întreg fluxul, de la achiziționare, recondiționare, vânzare și serviciile post-vânzare - echipa Flip a construit in-house o întreagă suită de aplicații. În mare, noi le împărțim în:
Shop - website-ul și serviciile care îți permit să cumperi un produs de pe Flip.
Sell - fluxul prin care poți să îți evaluezi și să vinzi un dispozitiv.
Service - întreaga suită de aplicații care ne permit să recondiționăm și să urmărim calitatea produselor.
Ecosystem - aplicații care extind serviciile Flip către alți parteneri, cum ar fi servicii de buyback.
B: Care e rolul tău și pe ce te concentrezi în perioada asta?
L: Sunt Head of Product la Flip, ceea ce înseamnă că sunt responsabil să avem o strategie de produs care să susțină planurile companiei, să conduc echipa de produs și să identificăm împreună cele mai valoroase probleme pe care putem să le rezolvăm. De aici intră partea de delivery - și anume echipa de tech, product și design - care se asigură că aducem la realitate soluții care ne rezolvă problemele identificate.
Pentru că Flip este într-o perioadă de creștere accelerată, atât ca business, cât și ca echipă, a fost nevoie sa ne concentrăm mult pe fundația tuturor aplicațiilor, pe crearea de procese și moduri de lucru între departamente.
Munca pe care am depus-o ne permite să construim mai departe pe această fundație. Acum ne concentrăm pe a face mai multe experimente, pe a măsura mai atent rezultatele, pe a asigura o coerență mai bună a produselor și, bineînțeles, pe a vorbi constant cu clienții noștri, în stil de continuous discovery.
În ceea ce privește produsele la care lucrăm - începem să ne uităm mai mult pe partea de Service și Ecosystem, unde vedem atât probleme, cât și oportunități mari.
B: Acum că ai menționat de continuous discovery, ai putea să ne zici mai multe din sfera asta? Cum vedeți voi zona de product discovery?
L: Vorbeam de curând în echipă despre Product Discovery la una dintre sesiunile noastre recurente de Lunch & Learn, în care ne alegem un subiect și unul dintre noi pregătește o scurtă prezentare.
Concluzia mea a fost că majoritatea framework-urilor de discovery zic cam același lucru: uită-te la date, vorbește cu clienții, ia decizii bune. Peste care vin cu tot felul de teorii, care mai de care mai impractic de aplicat.
A doua “bubă” la majoritatea teoriilor de product discovery este că se axează pe cum faci discovery pentru un produs pe care îl începi de la 0. Asta face ca în viața de zi-cu-zi fie să nu prea meargă, fie să fie prea laborioase, fie să nu se aplice la zecile de probleme micuțe pe care trebuie să le adresezi.
Așa că în Flip am adaptat din teorie și avem o serie de practici, influențate de Continuous Discovery, de la Teresa Torres și de Melissa Perri și a sa Product Kata.
Concret - în fiecare săptămână unul dintre membrii echipei de product formează o ipoteză și vorbim cu clienți să încercăm să validăm sau să invalidăm teoria. Scopul este de a învăța și de a păstra o legătură cu oamenii care ne folosesc produsele.
O altă practică este că ne uităm la concurenți constant, tot așa, alegând o temă. Și probabil cea mai des folosită practică este cea de a folosi un template pentru user stories, care ne obligă să ne gândim tot timpul la care este problema pe care vrem să o rezolvăm, cum știm că este o problemă și cum știm că am rezolvat problema.
Ultima parte poate că nu sună a discovery, însă practica de a valida că ceea ce faci chiar e o problemă îți schimbă în timp felul în care gândești, soluțiile devenind secundare, oportunitățile și problemele fiind conceptele cu care lucrezi.
B: Apropo de acest spațiu al problemelor și oportunităților în care navigați cu produsele software pe care le dezvoltați, sunt anumite aspecte la care aspirați pe termen lung? Care este viziunea care vă ghidează?
Răspunsul scurt la întrebare este că ne dorim să devenim experții în produse recondiționate. Ce înseamnă asta mai exact este că dorim ca atunci când îți cauți orice fel de dispozitiv electronic - să iei în considerare în primul rând un produs recondiționat, fiind mai prietenos cu mediul, iar la Flip să fie extrem de ușor să găsești ceea ce cauți. Pe partea cealaltă - vrem să te scăpăm de sertarele pline de “scule” pe care nu le mai folosești.
Flip este într-o poziție foarte interesantă și mai rar întâlnită, și anume contribuim activ la crearea unei categorii noi - produse electronice recondiționate, sau refurbished.
Dacă ieși pe stradă în București și întrebi 100 de oameni dacă știu ce este un produs recondiționat și care este diferența față de unul second-hand, nu mulți o să știe să răspundă sau să aibă încredere în recondiționat. Este o oarecare stigmă asociată cu ceva ce a mai fost folosit, mai rar întâlnită în generațiile tinere și mai predominantă la restul.
Echipa noastră de marketing face o treabă minunată la a construi această categorie. Iar produsul trebuie să susțină eforturile lor, scoțând în evidență elemente de încredere, explicând corect și coerent ce cumperi.
Pe partea de ușurință în a vinde și a cumpăra, una dintre dorințele mele încă nevalidate este ca, pe viitor, să avem un serviciu în care pui tot ce ai acasă într-o cutie, ajunge la noi și primești un sumar cu prețuri pe fiecare dispozitiv de acolo sau servicii de reciclare pentru cele care nu mai pot fi repuse în circulație.
În concluzie - mergem către un viitor unde produsele recondiționate sunt văzute ca o alternativă smart, iar Flip este lider în spațiul acesta prin încrederea și calitatea serviciilor oferite.
B: Mergând către acest viitor despre care spui, care sunt cele mai mari provocări strategice pentru produsele pe care le dezvoltați?
L: Am atins parțial una dintre provocări mai devreme: înțelegerea categoriei și scepticismul oamenilor față de produse recondiționate este o provocare.
Însă știm, uitându-ne la țările nordice în special, că ce este acum un dezavantaj se poate transforma în avantaj, pe măsură ce crește interesul față de a alege produse mai prietenoase cu mediul.
O altă provocare ține de a face față cererii de cumpărare, care de multe ori este mai mare decât oferta de vânzare. Unul dintre “inamicii” cu care ne luptăm este sertarul în care potențialii noștri clienți își țin telefoanele nefolosite.
Ca o idee de magnitudine - știm că în România sunt cam 16 milioane de smartphone-uri folosite activ și aproape 22 de milioane de telefoane mobile nefolosite, care stau depozitate, se învechesc și o să ajungă la groapa cu gunoi. Noi ne dorim ca din ce în ce mai multe dintre aceste dispozitive să primească o a doua șansă.
B: Liviu, ai putea să ne zici și despre cum e organizată la voi funcțiunea de Product Management care să vă ajute să mergeți către viziunea despre care povesteai? Ce merge și ce nu merge în genul ăsta de organizare?
L: În Flip, fiind o echipă relativ nou formată și nu foarte numeroasă, am mers pe ideea că toți product managerii să aibă aceleași responsabilități și să jucăm și rolul de product owneri. Așa că momentan suntem 3 product manageri și un lead UX designer, care lucrăm cu 3 echipe de scrum.
Fiecare product manager lucrează mai mult cu o anumită echipă, jucând rolul de product owner, însă proiectele la care lucrează fiecare product manager pot fi preluate de oricare dintre echipe. În timp, am început să ne specializăm. Eu, de exemplu, lucrez mai mult pe zona de Service, un alt coleg a lucrat mai mult pe zona de Shop și Ecosystem, și colega noastră mai mult pe Shop și Sell.
Am ales structura asta destul de vagă din mai multe motive:
Flip încă crește foarte repede și lucrurile se pot schimba repede, de aici avem nevoie și de un grad de flexibilitate mai mare.
Echipa de tech si product nu este mică, însă nici nu suntem la nivelul în care putem fi hiper-specializați, echipele tech lucrând la multiple părți din suita de aplicații.
Cred cu tărie în vorba lui Steven Sinofsky “Don’t ship the org chart” care atrage atenția că ceea ce construiești o să se muleze pe felul cum sunt organizate echipele. Ca să evităm crearea de mici silozuri, gândirea a fost că o interacțiune mai bună și mai multă flexibilitate va ajuta.
Bineînțeles că nu este totul perfect. Uneori simțim că ne împrăștiem prea mult. Încă nu ne ghidăm după date așa de mult pe cât ne-am dori, uneori simțim că există prea multă flexibilitate. Este un proces de adaptare și învățare.
B: Apropo de această perioadă de creștere accelerată, care sunt niște competențe pe care le vezi fiind cheie pentru oamenii de produs din Flip? Ce anticipezi că o să devină mai important pe zona asta, în următorii ani?
Adaptabilitatea e pe primul loc. Suntem relativ puțini, trebuie să fim versatili, să facem câte un pic din fiecare, și research, și gândire strategică și muncă de product owner, să lucrăm cu stakeholderi, să ne uităm pe date.
Dacă nu îți place să te ”murdărești pe mâini” și să faci uneori și lucruri care sunt la limita rolului de product, probabil că start-upurile sau scale-upurile nu sunt pentru tine, ca om de product. Iar Flip e încă în faza de start-up / scale-up.
Pe măsură ce ne dezvoltăm, va deveni din ce în ce mai important să știm să facem experimente, să ne uităm la date și să facem mai mult discovery.
Melissa Perri are conceptul de: “Known knowns”, “Known unknowns”, “Unknown knowns” și “Unknown unknowns”. Și ea zice că rolul de product management trebuie să lucreze constant să exploreze zona de “Known unknowns” (lucruri despre care știm că există, dar nu știm cum să le abordăm sau dacă merită abordate) și să reducă universul de “Unknown unknowns” (nu știm ce nu știm). Și ca să faci asta ai nevoie să gândești, să explorezi, să testezi. Noi am stat mult în zona de “Known knowns” (știm că trebuie), sau dacă te uiți din perspectiva Kano - basic expectations. Avem un produs robust și ne vom îndrepta din ce în ce mai mult către a descoperi ceea ce nu știm deja.
B: Awesome! Acum, pe final de conversație, ce idei cheie sau lecții învățate de voi la Flip ai vrea să împărtășești cu colegii de breaslă care citesc acest interviu?
O să-l parafrazez într-un mod barbar pe Marc Andreessen și o să zic “It’s time to build”. Mai ales când ești la început - decide ce vrei să construiești, stabilește cu fondatorii sau CEO-ul care e direcția și treci la treabă.
Vorbește cu clienții, oricât de greu îți e și oricât de puțin timp ai.
Strânge date, oricât de greu este și chiar dacă fix acum nu ai timpul, cunoștințele sau instrumentele necesare pentru a săpa în date, dar măsoară tot. Într-o zi o să vrei să ai datele pe care ai fi putut să le strangi azi.
Uită-te la concurență ca să înțelegi cum au rezolvat ei problemele cu care te confrunți, dar nu-i copia orbește, căci o să le copiezi și greșelile.
Și dă-i înainte. În primii ani ai oricărui produs se pun bazele, se fac greșeli, dar mai și nimerești. Aceste succese care par timide la momentul respectiv o să devină fundația produsului tău. Construiește produsul, ascultă-ți colegii din alte discipline, ascultă-ți clienții, învață și ia-o de la capăt.
E mai important să te adaptezi decât să îți creezi o viziune statică. Însă trebuie să ai și o viziune, o poveste pe care o crezi.
Ia teoria și interpreteaz-o până când are sens pentru tine. Cei care au scris-o nu sunt în contextul tău, dar toți au trecut prin probleme similare.
Și nu uita că dacă nu construiești un produs care ajunge în mâna clienților tăi, cărora le și rezolvă o problemă, degeaba ai cel mai frumos roadmap din cartier și cel mai cool design. Așa că nu uita pentru cine construiești. Dacă nu știi - atunci ăsta e primul lucru pe care trebuie să-l descoperi.
Toate vorbele de mai sus sunt lecții învățate din nevoie și pe care le aplicăm la Flip cât de bine putem.
Bülent Duagi este parte din echipa de organizare a comunității locale de Product Management din 2015 și coordonează programul de mentorat al comunității. Este mentor pentru Product Leaders din comunitate pe subiecte precum: viziune & strategie de produs și setup al organizației de Product.
Viziunea lui este ca România să ajungă în top 5 țări din UE pe inovare și dezvoltare de produse proprii, duse pe piețe internaționale.
Te poți conecta cu el pe LinkedIn sau poți urmări publicațiile lui de profil: Product Evolution și Arta și Știința Platformelor.