#08: Cum dezvoltă produse cei din Finastra?
Interviu cu Elena Baroian, Product Manager la Finastra
În această ediție o am ca invitată pe Elena Baroian, Product Manager la Finastra și membru în comunitatea locală de Product Management.
Bülent: Bună Elena, mă bucur să ne reconectăm cu acest prilej! Pentru început, ai putea să ne zici câteva cuvinte despre Finastra?
Elena: Bună, Bülent! Pe scurt, Finastra este un Fintech britanic, cu birouri în toată lumea, care oferă soluții pentru aproximativ 8000 de instituții financiare la nivel global, de la bănci, la asset managers și payment platforms.
Numai în centrul de dezvoltare din București am peste 500 de colegi, fiind unul dintre cele mai mari din regiune.
Așa cum îți poți închipui, nevoile acestor instituții sunt destul de complexe, așa că produsele pe care le dezvoltăm sunt grupate în 4 categorii, în funcție de clienții cărora le sunt adresate: Lending, Payments, Banking și Treasury and Capital Markets.
Deși satisfac nevoi diverse, toate aplicațiile pe care le dezvoltăm urmează câteva principii precum:
sunt create pentru a oferi end-to-end workflows (oferă suport pentru toate etapele din “viața” unui produs financiar, de la creare, analytics, regulatory compliance, payments etc. până la maturitate) și
sunt open (platforma de open development și marketplace-ul oferă posibilitatea altor fintech și instituții financiare să acceseze aplicațiile Finastra și ne permit să dezvoltăm împreună noi soluții).
B: Pare că acoperiți un spațiu imens din zona FinTech. Ai putea să îmi spui un pic despre rolul tău și care sunt top priorități ale tale în această perioadă?
E: Fac parte din divizia de Treasury and Capital Market și sunt Product Managerul unei soluții de Risk Management. Sub umbrela produsului, avem mai multe echipe de quantitative analysts, software developers, UI/UX researchers, testers și SMEs (n.ed. ”subject matter experts”) care dezvoltă o suită de aplicații ce ajută risk managerii să măsoare și să monitorizeze potențialele riscuri și expuneri, asigurându-se că acestea urmează guidelines ale băncii și ale instituțiilor de supraveghere.
Instituțiile financiare sunt destul de creative, așa că prioritatea noastră “evergreen” este să ținem pasul cu ele: apar frecvent noi tipuri de instrumente și produse pentru care trebuie să oferim suport. Mai mult, fiecare criză financiară sau faliment bancar le arată autorităților de supraveghere cum pot îmbunătăți controalele și metricele pentru risk management, așa că ne asigurăm constant că analytics pe care le oferim sunt up-to-date cu ultimele recomandări ale acestor instituții.
În perioada aceasta, ne concentrăm pe stack modernization (în special pe retragerea din piață a unor aplicații mai vechi, pentru care pregătim și migrarea clienților către noi soluții), dar și pe lansarea unei noi aplicații care ne va permite să oferim analytics pentru o nouă categorie de produse financiare.
În paralel, explorez și beneficiile pe care Generative AI le poate aduce pentru industria serviciilor financiare, dar și la nivelul performanței individuale. Am început să ne jucăm cu noi AI-powered tools care ne ajută în task-urile zilnice, însă explorăm și modalități prin care AI poate îmbunătăți oferta noastră de produse.
B: Ai menționat faptul că industria în care activați e creativă și se schimbă în mod constant. Cât de des clarificați și comunicați viziunea și strategia produselor? Ce provocări apar de obicei pe parcurs pe zona de leadership?
E: La începutul fiecărui an, revizuim strategia produsului împreună cu echipele și management team și setăm OKRs pentru perioada următoare. Lucrăm după metodologia SAFe pe care am adaptat-o nevoilor noastre - avem releases de câteva ori pe an și folosim fiecare început și final de iterație pentru a revizui progresul vs target, pentru a articula echipelor strategia, goals, dar și a comunica potențiale schimbări în organizare, strategie, metodologii etc.
Principalele provocări apar mai ales datorită:
Complexității execuționale: un singur proiect poate avea un impact asupra mai multor componente ale produsului, iar asta înseamnă sincronizarea mai multor echipe. Negocierile au loc între product owners și release managers pentru a agrea un timeline al livrării, însă dacă oricare dintre echipe nu execută conform planului, întregul proiect deraiază.
Cerințelor ridicate pentru calitate ale clienților: metricele pe care le oferim sunt critice pentru clienți, iar orice incoerență sau rezultate greșite pot aduce băncilor atât amenzi și sancțiuni, cât și dificultăți operaționale și probleme reputaționale. De aceea, orice experimentăm alături de clienți trebuie să fie suficient de sigur pentru a nu le afecta operațiunile, dar și destul de disruptive pentru a ne valida ipotezele și a progresa pe strategie. Legat și de punctul anterior, calitatea oricărui release trebuie sa fie ridicată, așa că este important să comunicăm clar ce este în scop și ce nu, care e impactul unei modificări asupra user journey și ce personas sunt afectate, pentru a ne asigura că acoperim toate scenariile relevante în dezvoltare și testare.
B: Mergând pe filiera asta de provocări, care vezi că sunt cele mai mari provocări strategice cu care vă confruntați?
E: Principalele provocări strategice vin din faptul că avem clienți mai peste tot pe glob, iar fiecare regiune, țară sau jurisdicție are cerințe diferite pentru supravegherea financiară. Toate inițiativele trebuie să țină cont de faptul că noi construim o soluție care trebuie sa fie destul de generică pentru a fi utilă tuturor clienților, să permită un grad de personalizare suficient pentru a fi adaptată cerințelor locale, însă nu destul de customizabilă încât să crească exponențial efortul de maintenance și să crească inutil complexitatea soluției.
Pe lângă asta, un alt challenge este dat de dificultatea de a avea un echilibru între inițiativele strategice și cele tactice. Clienții au constant cerințe noi și idei de îmbunătățire a aplicației, însă unele nu sunt aliniate obiectivelor noastre strategice. Este dificil să refuzi un client, însă vrem să evitam să devenim un features factory și să ratăm rezolvarea unor probleme mai mari pentru ca am petrecut prea mult timp soluționând probleme mici.
B: Având în vedere toate aceste provocări, care este procesul de product delivery care vă ajută să livrați valoare către clienți? Cum a evoluat procesul în ultimii ani?
E: Menționam mai devreme că avem câteva iterații pe an și la finalul fiecăreia avem o nouă versiune a produsului disponibilă pentru clienți. De obicei, munca de planificare începe cu mult înaintea startului unei iterații. Adunăm toate requirements pe care le avem pe radar pentru perioada următoare, le analizăm beneficiile, complexitatea, costul, criticalitatea, dependințele etc. și la final avem o estimare a “return on investment” pentru fiecare cerință.
Menținem în scopul release-ului doar requirements cu cele mai bune returns și care pot fi livrate cu resursele disponibile, iar apoi ne ghidăm după principiile Agile-Scrum pentru a dezvolta, testa și livra soluția.
Infrastructura băncilor e cel mai apropiat lucru de un nod gordian pe care l-am întâlnit - sunt zeci, chiar sute de aplicații de la vendori diferiți, cărora li se adaugă și aplicații dezvoltate in-house și de firme de outsourcing. Toate trebuie să funcționeze împreună. Pe lângă asta, de obicei clienții au diverse combinații de instalare, sisteme de operare, databases, third parties etc.
De aceea, lucrăm constant la îmbunătățirea felului în care livrăm produsul pentru a evita surprize neplăcute ce pot apărea de îndată ce aplicația rulează în ecosistemul clientului.
Vrei să primești următoarele interviuri în inbox?
Abonează-te la întreaga serie aici:
B: Având în vedere complexitatea spațiului despre care povestești, sunt curios: cum arată pentru voi procesul de product discovery? Îmi poți spune despre ceva a-ha moments după anumite experimente?
Procesul de Discovery are loc în paralel cu procesul de Delivery, iar principala modalitate pe care o folosim este interviul. Ne-am obișnuit să avem discuții recurente cu clienții, iar knowledge sharing are loc din ambele părți: noi învățăm mai multe despre nevoile acestora, despre noi cerințe ale instituțiilor de reglementare și primim feedback pentru implementări, iar aceștia descoperă ce îmbunătățiri plănuim să aducem aplicației, pe ce nevoi ne concentrăm în perioada următoare și ce am mai învățat din market și user research-ul nostru.
Interviurile ne învață însă doar despre nevoile clienților existenți, așa că pe lângă acestea mai adunăm input și de la echipele de sales care sunt în contact cu potențiali clienți și urmărim inițiativele altor companii de fintech și chiar ale instituțiilor financiare care își dezvoltă propriile soluții software.
Una dintre lecțiile pe care le-am învățat the hard way este că deși în instituțiile financiare sunt armate de program manageri, consultanți, project manageri etc. ce asistă operațiunile băncilor, mai ales pentru divizia de IT, cele mai insightful discuții de discovery sunt cele cu end users, cu cei care folosesc aplicația în mod regulat. Deși echipele de suport menționate fac o treabă bună în a sintetiza cerințele clienților, de multe ori esența problemelor se pierde printre layer-ele organizaționale și tot ce ajunge la noi este un “vrem să ne implementați X”. De aceea, este important să avem utilizatorii aplicației în sesiunile de discovery, deoarece ei sunt cei care ne ajută să înțelegem ce nevoi trebuie cu adevărat să satisfacem.
B: Care este setul de mentalități care ajută pe cineva în rol de Product să facă performanță la voi în Finastra?
E: Cred că este foarte important să ai curajul să challenge orice informație nu ți se pare destul de convingătoare, fie că vine de la users, manageri, colegii din echipa de product, devs sau qa și așa mai departe. Erorile la nivel de requirement elicitation sau de design sunt cele mai ieftin de corectat, așa că nu trebuie să îți fie teamă de dezbateri, peer reviews, să pui și să îți fie puse la îndoială anumite ipoteze, analize sau concluzii.
E important sa fii empatic, să înțelegi nevoile și durerile clienților și să iei toate deciziile având în minte beneficiile pe care le vor aduce user-ilor și business-ului lor. Totodată, trebuie să fii și un bun mediator și să nu neglijezi impactul pe care deciziile tale îl au asupra strategiei produsului sau asupra nevoilor echipelor interne.
Nu în ultimul rând, trebuie să fii un problem solver și să fii confortabil cu un ritm de lucru foarte dinamic. Ca product person, ești jack of all trades: răspunzi întrebărilor despre produs, participi la sesiuni de discovery, cuantifici feedback de la users, te asiguri că cerințele și direcțiile strategice sunt înțelese corect de către echipele de implementare și testezi frecvent aplicația pentru ”a lua o doză din propriul medicament”. Nu e o munca de rutină, însă asta o face atât de interesantă.
B: Continuând pe partea asta de rol de Product Manager din Finastra, care vezi că sunt niște competențe cheie atât în prezent, cât și ce anticipezi că va deveni mai important în următorii ani?
E: Nu știu dacă le-aș numi competențe, însă este important sa fii curios și perseverent. Ca parte din echipa de product, este important să aduni cunoștințe nu doar despre cum funcționează aplicațiile noastre sau cum să aplici diverse metodologii de lucru, dar și să înveți business-ul clienților și domeniul în care ei activează. Pentru produsul nostru, asta înseamnă să începi prin a fi interesat să înveți mai multe despre trading și despre piețele de capital.
Pentru a înțelege mai bine dinamica unor produse financiare sau logica din spatele unor metrici, ajută să ai niște cunoștințe de statistică, modele de pricing și matematici financiare, însă conceptele se pot învață relativ ușor.
Pentru viitor, aș paria pe potențialul Generative AI pentru creșterea productivității și reducerea timpului pe care îl petrecem cu taskuri mai boring, așa că anumite competențe de bază în data science sau prompt engineering vor deveni un must have.
B: Mulțumesc frumos pentru toate aceste perspective, Elena! În încheiere, care sunt câteva idei cheie pe care ai vrea să le transmiți colegilor de breaslă care citesc acest interviu?
E: Ca B2B product managers, cred că e mult mai ușor să ne pierdem în partea execuțională și, în oceanul de urgențe legate de clienți, releases și KPIs, să uităm motivul pentru care am început niște inițiative sau ce nevoi încercăm să satisfacem.
Avem însă și oportunitatea să cultivăm relații strânse cu utilizatorii noștri, să îi aducem mai aproape de procesul de dezvoltare și să reducem fricțiunile dintre IT și business, vendor și client. Putem face asta doar dacă ieșim din “laboratorul” nostru și petrecem cât mai mult timp alături de userii noștri.
Bülent Duagi este parte din echipa de organizare a comunității locale de Product Management din 2015 și coordonează programul de mentorat al comunității. Este mentor pentru Product Leaders din comunitate pe subiecte precum: viziune & strategie de produs și setup al organizației de Product.
Viziunea lui este ca România să ajungă în top 5 țări din UE pe inovare și dezvoltare de produse proprii, duse pe piețe internaționale.
Te poți conecta cu el pe LinkedIn sau poți te poți abona la publicațiile lui de profil: Product Evolution și Arta și Știința Platformelor.