#01: Cum dezvoltă produse cei din Adore Me?
Interviu cu Dragoș Mănescu, VP of Product
În această ediție îl am ca invitat pe Dragoș Mănescu, VP of Product al Adore Me și mentor în comunitatea locală de Product Management.
Bülent: Salut Dragoș, mă bucur de acest prilej de sharing knowledge! Hai să începem: În primul rând, zi-ne te rog ce fel de business e Adore Me și ce fel de produse dezvoltați în cadrul companiei?
Dragoș: Adore Me este un fashiontech sustenabil: un mix între ecommerce, tehnologie și fashion sustenabil. Spun asta pentru că la bază vindem lenjerie intimă, însă nu folosim platforme precum Shopify sau Wix ci am construit in-house întreg value chain-ul de procese și instrumente prin care am reușit să avem succes.
Așadar, avem o mulțime de produse și proiecte de tehnologie. Mie îmi place să le împart în 4 teme mari:
Growth - unde construim un tool de experimentare specific pentru ce ne trebuie nouă și facem foarte multe experimente de conversion rate și retenție.
Scaling - în care construim sau integrăm produse care ne vor ajuta să scalăm de-a lungul întregului proces de ecommerce: de la relația cu fabricile noastre de lenjerie intimă până la plasarea comenzilor pe website, mobile apps sau prin intermediul chatboților.
Core Experience - care se referă la tot ce înseamnă suprafețele customer facing: website, apps etc.
Incubation - în care luăm idei noi și le trecem prin procese de validare. Ce devine valoros ajunge într-una dintre celelalte 3 teme.
La începutul lui 2023 am fost achiziționați de Victoria’s Secret și ne vom păstra propria identitate.
B: Mulțumesc! Ai putea să ne spui câte ceva și despre rolul tău în companie? Ce priorități ai în perioada asta?
D: Sunt VP of Product Management pe tot ce înseamnă produse și proiecte customer facing. Rolul meu este să creez procesele, mindset-ul, organizația și strategia de produs pe termen lung a ceea ce înseamna customer facing în companie.
În ce se traduce asta? În perioada asta mă concentrez pe portfolio management: un mod prin care să putem să gestionăm tot portofoliul de inițiative tech (avem în jur de 100 de astfel de inițiative pe următorii 2 ani cu diverse grade de urgență sau importanță) și pe reinventarea metricilor de produs care să se potriveasca pe fiecare dintre cele 4 teme de mai sus.
Sunt de asemenea pasionat de inițiativele din spațiul de Incubation: recent toată compania a început să se joace cu Generative AI și au apărut proiectele fascinante.
La nivel de People, lucrez cu product managerii noștri prin mentoring și coaching.
B: Acum că ai menționat despre managerii de produs, ai putea să ne spui cum lucrează ei cu colegii din celelalte roluri (dev, ux etc.) din echipa de dezvoltare a produsului? Ce provocări sunt pe partea asta?
D: În momentul ăsta avem formatul de grup de discovery (Product Manager, Designer, Eng. Manager și eventual un data analyst) care se transformă în echipă de delivery împreună cu ceilalți developeri și QA.
Procesele de discovery și delivery merg aproximativ în paralel iar momentan au o durată standard pentru echipele de customer facing products.
În viitorul apropiat vom ajusta aspectul ăsta, având în vedere că există produse cu complexități și impact diferit. De exemplu, dacă discovery pentru experimente funcționează în ciclul actual, pentru partea de incubation procesele trebuie să fie ajustate.
Cred că provocarea majoră constă în a găsi echilibrul între calitate și viteză. De multe ori pentru un time to market bun facem trade-offs sau pierdem oportunități pentru că suntem “un pic” perfecționiști cu unele produse.
Echilibrul de genul ăsta este un mușchi care trebuie însă format. Nu există un framework care să definească exact ce, cum și unde. Este mai curând un mix de intuiție, expertiză, înțelegerea clienților și capacitatea de a transforma datele în idei acționabile.
B: Ai menționat procesele de discovery și delivery, îți propun să le luăm pe rând. Ce inițiative aveți pe partea de discovery? Sunt anumite acțiuni care au devenit obiceiuri în companie?
D: Pe discovery în momentul de față avem inițiative pe toate cele 4 teme (Growth, Scaling, Core, Incubation). Grupurile de discovery sunt self organized și își impun singure ritmul, așadar discovery per se a devenit un obicei.
Modul în care facem discovery diferă în funcție de tip și de la temă la temă.
Dacă la Growth încercăm pe cât de repede să lansăm AB teste pentru a valida ipoteze în mod cantitativ, la partea de Incubation ne concentrăm mai mult pe partea validari calitative și ne dedicam suficient timp (timeboxed) să înțelegem temeinic ce se întâmplă acolo. De exemplu, că tot este trendy să vorbim despre conversational commerce (aka chatbots), avem o inițiativă din care încercăm să învățăm ce înseamnă user experience conversațional.
Pe Scaling procesul de discovery este în principiu tehnic, iar la partea de Core este un mix de cantitativ, calitativ, tehnic etc.
Mai mult decât atât, faptul că avem în companie experți în creație, supply chain, logistics sau marketing, reușim să clarificăm ipoteze și incertitudini foarte repede. În multe dintre inițiative, grupul de discovery cuprinde și cel puțin un astfel de expert.
B: Ce se întâmplă pe partea de delivery? Cum planificați de obicei ce e de livrat în produse? Care e, pe scurt, procesul de implementare, testare și lansare? Cum a evoluat procesul în ultimii ani?
D: Procesul de delivery evoluează constant. Momentan încercăm să avem un roadmap de inițiative mari la fiecare 6 luni și să le livrăm continuu (nu avem un big release). Echipele sunt owneri pe backlog-urile lor și pe livrare, iar modul de lucru diferă de la echipă la echipă, însă mai mult la nivel de nuanțe (de exemplu unii lansează lunar, unii la 2 săptămâni etc).
Pe scurt, procesul este un Scrum ajustat pentru noi (nu mai folosim însă termenul Scrum). Avem testare automată cu coverage bun (și metrics pentru asta!), CI/CD. Însă lucrurile evoluează și au evoluat enorm în ultimii ani.
B: Ai menționat partea de metrics și știu că sunteți foarte pasionați de zona asta. Ai putea să ne spui cum măsurați impactul dezvoltărilor pe care le faceți sau al progresului pe direcțiile strategice? Sunt anumite metrici la care vă uitați mai atent?
D: Suntem fani ai conceptului de input-output metrics. Ca urmare, încercăm ca pentru fiecare proiect sau produs să definim un set de metrici care are un impact, într-un fel sau altul, în cele de business. Fiind un ecommerce, metricile cele mai importante sunt cele legate de revenue și profitabilitate și, dacă mergem la un nivel mai jos, de achiziție și lifetime value/margin. Cam toate metricile astea sunt direct influențate de campanii de achiziție sau de retenție (aka marketing). Însă pentru a vedea impactul la nivel de experiment sau produs individual, lucrurile sunt mult mai nuanțate.
De exemplu, când vorbim de un tool intern care ajută cu eficiența proceselor de merchandising, nu mai poți lega succesul lui de revenue. Sau când încerci să testezi un concept nou pentru care trebuie să înțelegi dacă poate avea un product-market fit coerent, nu poți să mergi direct (doar) la revenue.
Câteva idei care au reieșit de-a lungul anilor pe partea de metrics:
Metricile nu îți spun povestea din spate (why-ul), așadar dacă te uiți exclusiv la ele și nu îți construiești intuiția referitoare la comportamentul clienților o să ajungi să petreci foarte mult timp în brainstorming, iar ideile nu vor fi neapărat fericite.
Metricile sunt direct legate de modul în care îți formulezi ipotezele. Formularea ipotezelor trebuie să fie un proces sfânt pentru că informează atât modul în care te uiți la rezultat, cât și soluția.
Este extrem de greu sa corelezi o metrică atitudinală (cum este, de exemplu, NPS - Net Promoter Score) cu una de comportament (purchases, lifetime value etc). Deși poate părea evident că dacă ai NPS mare, vei avea clienți returning, lucrurile în realitate nu sunt așa evidente.
Experimentele (sub forma de AB testing) care au ca metrică principală una atitudinală nu îți vor spune mare lucru.
Nu totul trebuie AB-testat, contrar credințelor populare. Principial pentru că nu vei avea suficient trafic și pentru că un AB test înseamnă un efort cognitiv destul de mare.
Ar fi extraordinar dacă managerii de produs (în general) ar avea o bună înțelegere despre ce înseamnă statistică și probabilități. Astfel am evita foarte multe discuții inutile despre rezultatele experimentelor.
Înainte de a începe munca la orice feature sau experiment, trebuie făcut un impact assessment: o simulare prin care poți înțelege cât trafic îți trebuie, ce impact ar putea avea și care ar putea fi o plajă de eroare.
B: Mulțumesc, Dragoș. În încheiere, te invit să ne spui câteva idei cheie care ar sumariza cum dezvoltați voi în Adore Me produse. Ce lecții învățate de voi ai vrea să împărtășești cu colegii de breaslă care citesc acest interviu?
D: Modul în care noi dezvoltăm produse s-a schimbat de-a lungul timpului: de la feature teams acum câțiva ani, la echipe cross-disciplinary care pot dezvolta produse end to end. Uite care sunt câteva idei care îmi vin în minte atunci când mă gândesc la cum dezvoltăm noi produsele:
Grupuri cross-funcționale de discovery: formate din Product people dar și din industry experts.
Viteza de execuție nu este întotdeauna cea mai importantă: în multe cazuri câștigi timp dacă te miști mai încet și lansezi un produs coerent.
Întotdeauna focus pe metrics, pentru că viața de dezvoltare de produs nu ar avea sens fără ele. 🙂
Trebuie aleși oamenii potriviți pentru proiectele potrivite. Nu orice Product person poate/vrea să dezvolte orice produs, ca urmare trebuie găsit mixul de (persoană, produs) optim.
Good today, great tomorrow, care este și unul dintre pilonii din cultura companiei noastre. Dar decizia de a lansa ceva doar “good” astăzi trebuie sa fie corect informată.
Deep product thinking - o găselniță recentă de-ale mele: ca și Product person, trebuie să putem întoarce un produs pe toate părțile și să-i înțelegem toate unghiurile, nu să fim doar curatori de informație (deși și asta poate să meargă în anumite contexte).
Bülent Duagi este parte din echipa de organizare a comunității locale de Product Management din 2015 și coordonează programul de mentorat al comunității. Este mentor pentru Product Leaders din comunitate pe subiecte precum: viziune & strategie de produs și setup al organizației de Product.
Viziunea lui este ca România să ajungă în top 5 țări din UE pe inovare și dezvoltare de produse proprii, duse pe piețe internaționale.
Te poți conecta cu el pe LinkedIn sau poți urmări publicațiile lui de profil: Product Evolution și Arta și Știința Platformelor.